Descriere
Istoric Parohia Nașterea Domnului
-
Istoric comunitate parohială
Pe vatra actualului municipiu Satu Mare, la începutul Evului Mediu, erau următoarele așezări: cetatea de pământ și lemn, cucerită de maghiari, așezarea Sătmar ( villa Zothmar) locuită de baștinașii români și situată la nord de cetate și așezarea Mintiu( Nemeti însemnând în limba română „de neam nemțesc”), întemeiată de coloniștii germani și aflată la nord de Sătmar. Grupările de locuințe ce formau cetatea erau ocolite de râul Someș. Cele mai importante documente istorice care atestă prezența românilor pe teritoriul comitatului Satu Mare sunt cele cinci scrisori papale care arată clar că strămoșii Caterinei, stăpâna domeniului Medieșul Aurit, preluaseră cetatea din „mâinile românilor schismatici” înainte de anul 1205, anul marelui Conciliu de la Roma.
Populația românească a trăit cu maghiarii și cu populațiile colonizate aici în scopul dezvoltării urbanistice și meșteșugărești: germanii in secolul XII-XIII, șvabii în sec.XVIII, slovacii în sec. XVIII-XIX. Cele doua târguri erau conduse de un consiliu ajungând în anul 1331 să fie ridicate la rang de oraș. Râul Someș înconjura cetatea pentru apărare împreună cu fortificațiile ridicate în jurul cetății.
Cartierele Carpați I și Carpați II, în central cărora s-a ridicat biserica ortodoxă cu hramul „Nașterea Domnului”, alaturat de un cartier de case numit „Grădina Cailor” care aparține spiritual de această biserică, se gasesc la ieșirea din municipiu spre județul Sălaj, o zonă dominată de o intreprindere de renume mondial UNIO Satu Mare, fabrica la care muncesc cei mai mulți enoriași ai parohiei noastre, intreprindere care a contribuit la zidirea lăcașului de cult.
-
Istoricul bisericii parohiale