Descriere
Hramul: Adormirea Maicii Domnului și Sfântul ierarh martir Antim Ivireanul
Localitatea Culciu Mare este situată pe malul stâng al râului Someș, la 15 km S-E de municipiul Satu Mare și este centrul administrativ al comunei Culciu.
În urma unor săpături arheologice succesive sau descoperiri izolate în locul numit Sub Grădini în apropierea cimitirului românesc de astăzi s-a descoperit o așezare de mari dimensiuni din perioada târzie a bronzului.
Istoria localității Culciu este presărată cu nenumărate descoperiri arheologice din epoca fierului, în timpul tracilor, din epoca migrațiilor. Potrivit informațiilor furnizate de istoricul maghiar Maksai Ferenc, prima atestare documentară a satului Culciu Mare este din anul 1267. Atunci satul avea o moară pe Someș, care aparținea familiei Kóch Györgyé și Péteré.(1)
În 1278 satul apare în proprietatea aceleiași familii Kóch, dar apare și un stăpânitor nou, din familia Tussay.
În 1279 satul este pomenit iarăși cu numele Kulchou. În acest an regale Ungariei, Ladislau al IV-lea, confirma înțelegerea dintre mai mulți nobili, cu privire la moșia Gylian. În acest document se vorbește despre Ștefan, banul de Culciu, banul fiind o funcție administrativă importantă. În 1300 satul apare cu denumirea de Possessio Kulchua. În 1321 Kóch Petru este acuzat de infidelitate față de rege și își pierde proprietatea satului.
Astfel în 1321 satul intră în stăpânirea familiei Csomaközy, care va stăpâni părți din sat mai multe secole. În 1352 se iscă o nouă reglare de proprietate, în care apare menționat și satul Culciu. Actul emis de Capitul bisericii de Oradea, ne arată că, un anume Petru și fiul său Martin, au dăruit lui Simion și fratelui său moșia Petea, din comitatul Satu Mare. În locul ei vor primi la schimb două moșii numite Cele două Culciu (Kthkulch). Evident este vorba despre cele două sate actuale: Culciu Mare și Culciu Mic. În 1438, Culciu Mare apare în documente cu numele de Kulch, o denumire foarte asemănătoare cu cea de azi. (2)
-
Istoricul bisericii parohiale
În locul actualei case parohiale se găsea o biserică de lemn. Această biserică a fost construită pe la anul 1700, dar din motive necunoscute pe la anul 1800 a fost distrusă. A doua biserică de lemn s-a construit la mijlocul secolului al XIX-lea, dar care a fost dărâmată în anul 1890. Biserica actuală s-a zidit în anul 1894. Arhitectul acesteia a fost protopopul din Seini, Alexa Berinde. Datorită arhitecturii sale, biserica este unicată pe valea Someșului. Sfințirea bisericii s-a făcut în 22 august 1937. În 3 iulie 1983, în timpul păstoririi preotului Pop Cornel, în urma unor lucrări ample de renovare, biserica a fost resfințită de P.S. Dr. Vasile Coman al Oradiei. În cursul anilor s-au executat mai multe lucrări în interiorul și exteriorul bisericii. Dintre acestea amintim:
– În anul 1970 reparații și retencuire a turnului
– În 1983-1983 reparații exterioare. Revopsire acoperiș, tencuire cu terasit și ciment alb a turnului și pereților.
În momentul de față preot paroh este Palfi Călin, din 2007. Incepând cu anul 2012, după ce a fost clarificata situația juridică, s-a inceput în mod sistematic la efectuarea unor lucrări însemnate la biserică: sistem de drenaj de jur-împrejurul bisericii, au fost înlocuite burlanele și cetărnele, vopsită table de pe acoperiș, reparați pereții exterior și vopsiți, refacerea celor doua icoane exterioare, introducerea încălzirii centrale, restaurarea băncilor, policandrele înlocuite, masa Sfântului Altar a fost refacută și schimbat iconostasului cu unul sculptat in lemn de tei, în care au fost puse icoane pictate.
În urma aecstor lucrări P.S. Dr. Justin, Episcop al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului a târnosit locașul de cult în 23 octombrie 2016, ocazie cu care a acordat și al doilea hram Sântul ierarh martir Antim Ivireanul.
Biserica Ortodoxă din Culciu Mare are plan dreptunghiular cu dimensiunile 18 m / 8 m. Absida altarului este semicirculară decrorată. Naosul este acoperit cu trei unități de bolți boeme. Pe latura vestică a bisericii este situat turnul clopotniță angajat, a căarui șarpantă este în formă de bulb.
Dintre preoții parohi amintim: Pop Gheorghe, Pop Cornel, Tarța Vasile, Nuszer Alexandru, Palfi Călin (01.10.2007 – 01.12.2021), Pr. Vereș Ciprian (01.12.2021 – prezent).
-
Cimitirele
Primul cimitir se află pe o stradă laterală la 700m de biserică, iar al doilea cimitir se găsește în fața cimitirului întâi la 50 de m.
-
Profilul actual al parohiei
Astazi, satul are 300 locuitori de religie ortodoxă.