A. Istoricul comunității parohiale
Hramul: Nașterea Maicii Domnului, Protopopiatul Satu Mare
Într-o zonă deluroasă la poalele Codrului pe drumul Satu Mare - Pomi - Poiana Codrului - Bârsău de Jos - Bârsău de Sus, într-o zonă pitorească, întâlnim această localitate, care este amintită în scrierile istoricilor maghiari și în listele de danii, cu numele de Felsö Berekzo (Bârsău de Sus) în anul 1470. (1) Cu siguranță până în acest an 1470 comunitatea a fost de români aflați în starea țăranilor liberi. (2)
Spre sfârșitul secolului al XV-lea presiunea noii stăpâniri maghiare devine tot mai evidentă peste întreaga zonă a Maramureșului, se pare că Bârsău de Sus a aparținut la începuturi familiei nobiliare Dragfi. (3)
Veacurile următoare marchează extinderea dominației nobiliare maghiare peste întregul Comitat Sălaj, inclusiv, partea de nord-est în care se găseau cele două sate: Alsö Berekzo (Bârsău de Jos) și Felsö Berekzo (Bârsău de Sus), aflate mereu la limita dintre comitatele Sătmar, Solnoc, Doboca (Dăbâca) și Sălaj, de care au aparținut juridic și administrativ-teritorial în vremuri diferite. (4)
Înainte de 1700 biserica română din Sălaj era ortodoxă și nu avea episcopie propriu-zisă, fiind supusă episcopiilor din alt ținut. O mențiune interesantă este din timpul lui Mihai Viteazul când este pomenit episcopul Ioan cu titlul de Arhiepiscop și Mitropolit al Bălgradului, Făgărașului, Silvașului și Maramureșului, având reședința la Alba Iulia (5)
La acea dată, românii ortodocși sălăjeni se aflau deja sub jurisdicția Episcopiei de la Bălgrad (Alba Iulia). (6)
În Circumscripția dării din 1715 se menționau la Bârsău de Sus: … 63 de suflete românești. (7)
B. Istoricul bisericilor parohiale
Prima biserică de lemn a fost edificată pe Deal, unde a funcționat și prima școală pomenită în 1823. (8)
O interesantă mențiune despre această biserică este făcută de preotul Cosma Victor din localitatea Biușa Sălaj, specificată de Gh. Bancea în Monografia Comunei Biușa (Rev. Caiete Silvane, V, 9 dec. 2009). Biserica actuală din lemn este edificată pe la 1780 din biserica veche din Bârsău de Sus „Auzind biușenii că la Bârsău este biserică de vânzare au mers să o vadă. Le-a plăcut biserica, dar în Biușa numai o familie era înstărită, restul erau săraci și nu puteau cumpăra biserica. Spunându-și ei situația bârsăuanilor, aceia au făcut adunare de curatorat și au hotărât că lor le-a ajutat Dumnezeu de au edificat biserica propusă și nu li se cunoaște nicio pagubă, deci pe aceasta veche ar fi bine să o dea de pomană. Această hotărâre a fost comunicată biușenilor, care au primit darul, au mers, au desfăcut-o și au dus apoi biserica în Biușa. Biușenii au renovat-o în 1848. Această biserică nu mai există întrucât a fost dezmembrată în perioada 1946-1947, pe motivul că s-ar fi folosit ceva lemne pentru noua biserică construită în centrul satului Biușa.
Cu siguranță că a existat și o a doua biserică de lemn în locul primei biserici, deoarece de la donația făcută, până la construcția actualei biserici de piatră au durat 48 de ani.
Actuala biserică cu hramul Nașterea Maicii Domnului s-a ridicat în anul 1828, fiind sfințită cu moaște în anul 1931.
Între anii 1971 și 1974, în timpul îndelungatei păstoriri de 34 de ani a Prea Cucernicului Pr. Liviu Bârlea, s-au executat următoarele lucrări de reparații capitale: tencuirea din nou în exterior în terasit, acoperiș nou, împodobirea în interior cu pictura în tehnica tempera executată de pictorul C. Munteanu din Cluj-Napoca, împrejmuirea cu gard nou a bisericii. Slujba de binecuvântare a lucrărilor de înnoire săvârșindu-se la oficierea vecerniei din ziua de 23 august 1975 de către episcop Dr. Vasile Coman de Oradea, preot paroh Ștefan Preoteasa.
Din anul 1976 de marele praznic al Pogorârii Duhului Sfânt și până în data de 1 februarie 2007 a păstorit Pr. Vasile Nistor. În această perioadă s-au efectuat următoarele lucrări: în anul 1981 s-a construit cărarea de beton cu lungimea de 350 de metri din centrul satului până la biserică. În 1984 s-a înlocuit vechiul iconostas cu unul nou sculptat în lemn de stejar de către Magyar Mihai din Carei, iar icoanele noi fiind pictate în același an de către pictorul Gheorghe Busuioc din București. În 1987 se acoperă cu tablă nouă turnul bisericii, înălțându-se astfel cu un metru. În anul 2000 s-a început executarea reparațiilor exterioare la biserică și construirea unui pridvor în fața Sfintei Biserici.
În perioada anilor 2002-2003 s-au executat lucrările de pictură interioara în tehnica frescă de către pictorul Silaghi Vasile din Baia Mare ajutat de către nepotul său Târsan Vasile din Oradea și nașul său Taloș Marin din Zalău, necesitând ca vechiul cor din lemn sa fie înlocuit cu unul nou turnat din fier beton, iar biserica a fost dotatp cu o noup ușă în partea de sud. (9)
Biserica are plan dreptunghiular cu dimensiunile 25 m / 8 m. Absida altarului este semicirculară decro?ată. Naosul este boltit cu penetrații. Pe latura vestică a bisericii este situat turnul clopotniță adosat, a cărui șarpantă este în formă de bulb. (10)
În 17 iunie 2012 s-a sfințit de către P.S. Dr. Iustin Sigheteanul, piatra de temelie pentru noua biserică. În momentul de față (n.n. martie 2014) stadiul lucrărilor este la șarpanta turnului de deasupra naosului.
După însemnările aflate pe ultimele file ale Sfintei Evanghelii de la Blaj (1900) redăm numele preoților care au slujit aici începând cu anul 1700: Pr. Ioan Gabor (1700-1741), Pr. Gherasim (1741-1790), Pr. Simion (1790-1794), Pr.Georgiu (1794-1818), Pr. Hodor (1818-1826), Pr. Ioan Varna (1826-1829), Pr. Teodor Varna (1829-1832), Pr. Vasile Pop (1832-1833), Pr.Tomas Marcian (1833-1836), Pr. Daniel Vultur (1836-1879), Pr. Ioan Șimon (1879-1880), Pr. Ioan Vașvari (1880-1915), Pr. Victor Vașvari (1915-1921), Vasile Bârlea (1921-1939), Pr. Liviu Bârlea (1939-1972), Pr. Preoteasa Ștefan (1972-1976), Pr. Vasile Nistor (1976-2007), Pr. Pop Silaghi Gheorghe (2007- prezent).
C. Cimitirele
Parohia Ortodoxă Română Bârsău de Sus are 3 cimitire aflate în diferite zone ale satului.
1. Cimitirul bisericii vechi situat la 150 m vest de biserica noua (în construcție).
2. Cimitirul de pe Habadic 1,5 km de la biserica spre sud.
3. Cimitirul din locul Ulița dosului 500 m la nord de Biserica nouă. Se găsește în conservare.
E. Profilul actual al parohiei
În prezent parohia are un numar de 1532 credincioși.
Surse bibliografice:
1. Petri Mori – Monografia comitatului Sălaj, Budapesta, 1901-1904;
2. Prof. Augustin Jurge, Prof. Horea Adrian Jurge – Istoricul bisericii și evoluția cultului religios în Comuna Bârsău, Județul Satu Mare pagini monografice, Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2013;
3. D.Stoica, I.P. Lazar – Schița monografică a Sălajului, Șimleul Silvaniei;
4. Mircea Ielciu Din istoria vieții bisericești a românilor sălăjeni;
5. Pr. Popa Vasile Istoricul Parohiei Ortodoxe Române Bârsău de Jos, Bârsăul de Jos, 1973;
6. Al. Lepădatu, Ioan Lupaș – Anuarul Institutului de istorie Națională, III 1924-25, Cluj, 1926, pag. 663-664;
7. http://www.protopopiatulsatumare.ro
8. Pisania bisericii
9. Imagini de documentare
