parohie


Parohia Bârsău de Jos

Preot Paroh, Bozga Nicolae
Telefon: 0741.13.79.90
E-mail: nik_bozga@yahoo.com

Cod Produs: 11 Categorie:

Descriere

Hramul: Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, Protopopiatul Satu Mare

Într-o zona deluroasă la poalele Codrului pe drumul Satu Mare – Pomi – Poiana Codrului – Bârsău de Jos, într- o zonă pitorească, întâlnim această localitate, care este amintită în scrierile istoricilor maghiari și în listele de danii, cu numele de Alsö Berekzo (Bârsau de Jos) în anul 1470. (1) Cu siguranță până în acest an 1470 comunitatea a fost de români aflați în starea țăranilor liberi. (2) Spre sfârșitul secolului al XV-lea presiunea noii stăpâniri maghiare devine tot mai evidentă peste întreaga zonă a Maramureșului, se pare că Bârsău de Jos a aparținut la începuturi familiei nobiliare Dragfi. (3) Veacurile următoare marchează extinderea dominației nobiliare maghiare peste întregul Comitat Sălaj, inclusiv, partea de nord-est în care se găseau cele două sate: Alsö Berekzo (Bârsău de Jos) și Felsö Berekzo (Bârsău de Sus), aflate mereu la limita dintre comitatele Sătmar, Solnoc, Doboca (Dăbâca), și Sălaj, de care au aparținut juridic și administrativ-teritorial în vremuri diferite. (4) Înainte de 1700 biserica română din Sălaj era ortodoxă și nu avea episcopie propriu-zisă, fiind supusă episcopiilor din alt ținut. O mențiune interesantă este din timpul lui Mihai Viteazul când este pomenit episcopul Ioan cu titlul de Arhiepiscop și Mitropolit al Bălgradului, Făgărașului, Silvașului și Maramureșului, având reședința la Alba Iulia. (5) La acea dată românii ortodocși sălăjeni se aflau deja sub jurisdicția Episcopiei de la Bălgrad (Alba Iulia). (6) Pe o copertă a registrului sufletelor, se afla o însemnare care amintește anul 1725 în legătură cu existența unui cimitir din acele vremuri. (7) Primul preot menționat în istoria bisericească a acestei localități este popa Nikita(Niketas) în Circumscripția din 1733efectuată la inițiativa vestitului episcop Ioan Inochentie Micu Klein când este pomenit ca neunit, adică slujea încă la legea veche, ortodoxă la „…20 de familii de români”. (8) În Statistica Românilor Ardeleni 1760-1762se menționa la Bârsău de Jos:„… o biserică non unită, un preot non unit și 54 de familii non unite…”, iar la Bârsău de Sus, aceeași situație cu 77 familii, ambele biserici aveau și casă parohială de lemn. (9)

  1. Istoricul bisericilor parohiale

Prima biserică de lemn este pomenită în jurul anului 1700, pe Deal, la răscrucea drumurilor, loc în care era populație stabilă. A doua biserică de lemn s-a aflat peste drum de actuala biserică, pe locul numit țintirim, construită după anul 1700, loc pe care au mai rămas doar urmele ei și ale unui vechi cimitir în ruină.

A treia biserică de lemn s-a construit în jurul anului 1823, pe locul actualei biserici, dar a fost demolată în anul 1861, de la care se păstrează un clopot vechi (cel mic). (10) Actuala biserică din Bârsău de Jos este construită în anul 1867, din piatră și cărămidă, de către meșterul Priu Wohlfort din Baia Mare, în vremea păstoririi preotului Ioan Simon și este binecuvântată în anul 1908, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril. În anul 1922 se fac reparații capitale asupra bisericii și în 1923 se aduc două clopote; în anul 1924 se continuă reparațiile prin meșterul Paul Crăciun de la Șomcuta Mare. Și în 1948 se fac renovări în interior și exterior, în timpul pastorației preotului Pop Simion. În anul 1964 se fac bănci în biserică. Și în timpul preotului Popa Vasile s-au făcut reparații, s-a acoperit cu tablă zincată, s-a dat în terasit. În 1975 a fost târnosită de P.S. Episcop dr. VASILE Coman al Oradiei. În 1989 s-au mai făcut reparații exterioare și interioare. (11) Între 2002-2004 s-a renovat interiorul, iar între anii 2004-2007 s-a refăcut pictura în tehnica tempera și ulei în stil neo-bizantin de către pictorul Marcel Pop din Bușag ajutoarele sale, în vremea păstoririi Pr. Paroh Covaciu Iosif. Toate aceste lucrări au fost binecuvântate și sfințite de către Preasfințitul Părinte Iustin, în anul 2009. Părintele Iosif Covaciu a continuat să slujească în Parohie până la data de 1 iunie 2018, când se pensionează, după 45 de ani de slujire și dăruire față de comunitatea creștină locală. În ultimii ani ai păstoririi sale, vrednicul părinte s-a ocupat de proiectarea și elaborarea documentației pentru noua capelă mortuară în cimitirul mare al Bisericii, începută în anul 2017. Având sprijinul tuturor enoriașilor, în frunte cu membrii Consiliului parohial: Augustin Jurge (epitrop), Pop Ioan, Bran Dorin, Crișan Florin, Gavriș Daniel, Gavriș Victor, Urs Ștefan, Pop Coriolan, părintele Covaciu a demarat lucrările la noua  capelă a comunității locale, terminată în cursul anului 2019, în vremea noului paroh pr. Nicolae Bozga. Sfințirea lucrării a fost făcută de PS Timotei Sătmăreanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureșului si Sătmarului, la data de 17 august 2019.

                    Noul paroh, instalat în iunie 2018, va continua seria lucrărilor de reabilitare și modernizare a patrimoniului parohiei, având sprijinul bunilor credincioși și al Consiliului Parohial, care au aprobat ample lucrări de reabilitare, igienizare și consolidare, la casa parohială și la biserică, ajunsă la 155 de ani de la edificare. Între anii 2022-2024, primind  binecuvântarea și îndrumarea PS Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, s-au executat o serie de lucrări în parohie. În biserică, s-a placat pardoseala cu gresie; s-au tratat și vopsit pereții afectați de igrasie; s-a înzestrat biserica  cu bănci noi; s-a înlocuit ușa de la intrare, cu  o ușă nouă, cu deschidere spre exterior; s-a reorganizat altarul: s-a rezidit Sfânta Masă, Proscomidiarul și Veșmântarul; s-au restaurant picturile degradate din cauza igrasiei.

             În exterior, s-a tratat și vopsit tabla de pe acoperișul bisericii; s-au renovat si vopsit pereții exteriori ai bisericii, s-au recondiționat răstignirile  din fața  bisericii; s-a construit un lumânărar lângă  biserică; s-a recondiționat  și consolidat gardul din fața bisericii, s-a montat o poartă nouă din fier la intrarea în curtea bisericii și  a casei parohiale; s-a  reamenajat curtea bisericii, s-a recondiționat zidul de sprijin din fața bisericii. De asemenea, s-a amenajat parcarea pentru autoturisme de la capela cimitirului.

                    Toate aceste  lucrări au fost executate sub îndrumarea, coordonarea și implicarea părintelui paroh Nicolae Bozga, sprijinit cu jertfă, dăruire și osteneală de membrii Consiliului Parohial și de credincioșii parohiei. Un sprijin substanțial a primit parohia noastră și din partea Primăriei Bârsău, condusă de domnul primar, Traian Ciurdaș.

                    La data de 25 august 2024, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, împreună cu Pr. Protopop Ioan Socolan și un sobor de preoți și diaconi, în prezența unui număr însemnat de credincioși, au săvârșit Slujba de Târnosire a Bisericii și a tuturor lucrărilor de înnoire și înfrumusețare realizate.

2) Biserica are plan dreptunghiular cu dimensiunile 22 m/10 m. Absida altarului este semicirculara decroșată. Naosul este acoperit cu boltă aplatizată. Pe latura vestică a bisericii este situat turnul clopotniță angajat, a cărui șarpantă este în forma de coif. (13) Dintre preoții care au slujit sunt știuți: Pr. Nekita (Nekita) primul preot pomenit în documentele vremii, după 1700, Pr. Csonka Togyer (Teodor) pomenit pe la 1790; Pr. Petru Ianoșeanu (Tămășan) 1856  – 1861, Pr. Vasile Susuleanu din Gârdani (câteva luni în 1861), Pr. Ioan Simon 1861 – 1898, Pr. Demetriu Cionca 1899 – 1933, Pr. Pop Simion 1933 – 1965, Pr. Trofin Constantin 1965 – 1969, Pr. Popa Vasile 1969 – 1973, Pr. Covaciu Iosif 1973 – 01.06.2018, Pr. Bozga Nicolae 01.06.2018 – până azi.

  1. Cimitirele

Localitatea Bârsău de Jos are mai multe cimitire aflate în diferite zone mai înalte ale satului și grupate pe neamuri (cimitire familiale) precum cele din țintirim, la Varnești(pe vârful Dealului),  a Brăneștilor, Cimitirul de la Biserică, Cimitirul Mare (la Pașcu) de pe Ulița Popii, cel de la Valea Lupii(în Pusta) și Cimitirul din Culme. Existența unui număr mare de cimitire confirmă vechimea satului și modul său de formare, pe porțiuni de teren defrișate și locuite de neamuri de-a lungul vremurilor. Există și urmele a două cimitire dispărute: unul este cel din Deal (lânga familiile Crișan și Bonte) și celălalt era amplasat pe Ulița Popii, în partea estică, în spatele cimitirului nou, urme dovedite de configurația terenului și de mărturiile păstrate de la bătrâni.

Cimitirul Mare de pe Ulița Popii rămâne cel mai mare loc de îngropăciune al morților din sat. Se găsește la 500 m la nord de biserica.

  1. Profilul actual al parohiei

Parohia Ortodoxă Bârsău de Jos are, în prezent, un număr de 400 credincioși care contribuie la bunul mers al parohiei, aproximativ 110 dintre aceștia fiind plecați în străinătate.

Surse bibliografice:

  1. Petri Mori – Monografia comitatului Sălaj, Budapesta, 1901-1904;

  2. Prof. Augustin Jurge, Prof. Horea Adrian Jurge – Istoricul bisericii și evoluția cultului religios în Comuna Bârsau, Județul Satu Mare pagini monografice, Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2013;

  3. D.Stoica, I.P. Lazar – Schița monografică a Sălajului, Șimleul Silvaniei;

  4. Mircea Ielciu – Din istoria vieții bisericești a românilor sălăjeni;

  5. Pr. Popa Vasile – Istoricul Parohiei Ortodoxe Române Bârsău de Jos, Bârsaul de Jos, 1973;

  6. Al. Lepădatu, Ioan Lupaș – Anuarul Institutului de istorie Națională, III 1924-25, Cluj, 1926, pag. 663-664;

  7. http://www.protopopiatulsatumare.ro

  8. Pisania bisericii

  9. Imagini de documentare